3. Salvatorii

Vara asta, Romania a făcut ce am amare simulare de reacție poscut trei mult din ultime ani. Execiciul se anumit ca și pot castul ăsta se izm. Ună din niata. Astăzi la ora 7.41 am decranșat un execiciu nacional Amplu, care va dura 5 zile 4-8 continu. Răidar a fapt, și a fost departamentului de situații de o gențe din Romania și cordonatărul execiciului. Cu un scenariu care n-a învărat sălând în tânneas că în realitate și anume scenarul unicul tremur major, care afectează mai multe județe. A participat peste 2.000 de oameni de istucturile de urgență. Ompierii, paramediici, medici, da și specialici din Ministeru Operării, Ministeru Sanatăzii, Ministerul de Interne, Poliției și Jean Darmerien. A fost mobilizat peste 350.000 loa ce de intervenție. În total, 80.000 de oameni de țeau fost implicată execiciu, alaturi de 2.000 de oameni de ori. Și scenariul a fost clar, în cu 3.7.3° magnitudine, la oduncime 230 km, sub orașul nehoiul, județul buzău. În seism suficia de puternic când că se producă pagoi measivem bucurești și în alte orașe mari. A venit și 30.000 de observaturi internaționali, din Belgea, Norvegea, Saucatar, din a rechepe de salvare din Bulgaria, ce e a ukraină, sau mare Britanii, a intervenit în sprijin. Execiciul vrea să testeze, concepti în aționale de răspuns la seism. În document cu obșcenarii de cu tremur, care specifică cum a trebuit să reacționeze autoritățile în cas de desastru. Cine intervene cum când și unde? Útimul execiciu că a testat astea strategia fost în 2018. Execiciul asta vor să pun în practică multe dintre scenariile care se discuta la masă, dar nu a fost înceată testate pe teren. Orice exercițiu de masă, cum zicem noi, tabletop, exercise sau exercițiu în realitatea virtuală cum facem noi, trebuie în final validat pe teren. Faptur că le facem înainte și tabletop, la masă discutăm și tot, asta pregatește un exercițiu de teren mai bine. Dar la exercițul de teren în tot da una putem descoperii, disfuncionalități, vulnerabilități care nu putem să le descoperim doar din discuții și asta este rostul acestor exercițiti. Așa că v-am dut să văd că o chimeni când pregătit să-n salvatori nostre. E 24 unie, oră 7 zera, sunt în drumți pre o locăție de la periferia bucureștiului, o fostă fabric cu pledire de la pidate. Ași, o în 2 minute, acum. - Ok, atenteste pe la portă sunt în condasca la ultă. - Ok, și eu. - Ineveți? - Ineveți? - Să vedem ce o sentem ple, este o simulare în cas de cutremur. - Deci, cu bine tot dăm, cu bine de bapos mea, cu IJSU. - Deci, este un sens de bapos mea. - Pentru e 10 tu se ism, acolo sau adună atunități de pomper din toatăți araa. - Asei exerzezea, scinerii, cât mai aproape atât de realitate și cum a reacționat echipele după un cutremur major. I loculunde se faca întramente grele, salvat de subveromături, cău tărîn clădit prebușite și intervenții complicate. - Sunt în sa-i truquim o par, alaturi de echipa isusibiu, care au primit un scenariu de 28 de ore din care au de extra 2 victime. - În momentul de fata, acestea o executat undeva la 5 patrunderi cu 5 spre geniși, linii avieți pe casă ascării în eventualele revenirea le unui cutremur. - Posem explici în pic cei e ce sunt în placum acest? - Acum se extrage victimă care este in constantă cu o targă. - Și ceatui să facă echipa așul că ați să scoată această victimă câtă durată. - Isusibiu a fost alocat de la oră a 9, deci până la această cută, adică 9,13,10, acestea au lucrat pentru a sigurarea măsurări doprătecțe în interiorul clădiri, sprijiniri, pătrun de răpim pereți și până acum adurat extrația. - 10 ore până acum dacă facem un scalcut scurt, 10 ore. Dar trebuie să avem în vedere că în interior mai a rezec sau o posibilă victimă conform spuselor rude-lor. - Le aloată prope 10 ore să scoată singură victimă de subdarumături. - Genul ăsta de mâlcă e grea, e cal, noa e aer, noa e pauza și totuie acidul. - Mulțumesc să făceau să făceau să făceau să făceau să făceau să utila genoie. - Ați să obișnuiau cu idea de a să păcontinu. - Iar cel mai important multe am vățat cum să se asigure ei prima data pentru a nu se punem pericul în timpul salvorii. - Că să faci asta ai nevoie de interitorii, sprijiniri și totselo de tehnici care te ajută să te asigur că nu să cada pe stitine bucăz de beton sau de fier. - Și, tu păzece, 12 ore, fru 20 de pămpierii care au mucit la limita, reușesc să salveze o persoana. - Națe la știmp, multe zindepă umpieri care nu au făcuncioată a să făi de intervenții în vață. - Păna urmă să ajunțil tră situație în care trebuie să scoți o ameni de subdarumături, nu e foarte desintălită o Romania. - Nici să mă riam în mers, că lucrezi în cadru este suzi biu, la detașa mea într-un pămpier si biu, deci inclusiv la noi norași sunt cladir de aceea speri, sunt cladir de zafectate. Nu am beneficiat până acum niciodată de șansa de anepregatii vă în interiorul ori, așa că pentru noi chiar e o oportunitate foarte, foarte mare ca am putut venit să. să vede mea efectiv cum, cum să ar putea interveni într-o cladir de zafectate, sau unt una propușita. - E prima ora când faci o aso de exercițiu. - Da, este pentru prima anta. - În episod de le trecutem înțeles că din cauza stării credirelor din bucurești și alipție educatii oameniul de spre ce trebuie să fac în cas de cu tremur, o sa avem multe vichime blocate subdarumături. Asta ne spune co-sa avem nevoi două intervenție agilă, organizată și eficientă, post cu tremur, chiar pregătirea salvatorilor trebuie să fie imprecabilă. Pe ași dărur bubenic, de la fondeni, pe care le-a vizit în episodul trecut. Multi oameni nu au un cred de reinstituțile statului. Pandemia colectiv să o expozea din la hova, au fost poate cele mai apropiat de momente de o situată de origență, care se aproape descala unicutremur major, și totuși, mult cred că nici a tu înștiu să agestiu a situația cu întreguie. Epsodul ăsta o să vedem în ce stare sunt salvatorii nostri. O să fie pregătit să interven în cas de cu tremur? Epsodul trei salvatorii. Am preloat sa-i tu de labororii de la colegii dinainte, vi vorba despre o clădire pe plus patru, le-aitaju unu, a cocolegio extra sovittima, dar mai avem o vittima prins. Abei, ce o vocu toastruptură o stabilizat usa de intrare. El este Alexandru Nekita. Conduzur motoră echipă de la ISO CBO, care prea operational de salvare la siteul chemo part del îngă bucurești. Explică echipă ii lui situația și faptul că mai este o vignină un tru, care trebuie salvata. La noi in Judet, a fără foarte multă teorie, dar efectii să facem bătrun de eri, îl sprijiniri, să fie vă convictim anunul să nu prear că le facem. Am mică eu personal, am luat să adunul meu mult, să nu o să-i a patrucinzile în care de-am venit aici, de cât ce facem el exact și să fiezi, ce fără să. Umi vești înșim și mei, că nu are de mea multe înceendii, cauză ne-a de calle, ca acident, in în datii, am avut destul de învestru, de rar să anări zonă de munte, să-i scozi la delineă. Tă, zumni să mai erare, mai rare cauzurile, mai rare cauzurile, de când eu de 5 ani în spectorat și nu am avut o situatii de reală. De-a, doar le-a exceciți, am participat. Dar, niciodatul, trebuie să fie impregatiz că. nu se știe că nu să fie nevoie. Vic-te m-a fost de vacuată, schim-o să-i făcvat. Vreau de acolo, știu că, ci am făt de văzată aria. A fărăși nu. La te ne la fără, că nu știu să-i fie la moment de a făcet, ha? A despești. Vite, m-a și alecă. A fărăși nu-i fără interior. A fără că nu se cună în care nu se fără. Au știe în interior, îți tot așa unul, a fără că nu a un să se mută. Nu-i fără că nu a fărăși de a cazurile, m-a fărăși cu care vă vără, vizită, vără. Și pâncă de a făcat, vără că nu a fără că nu a fără din masii. Nu-i fără că nu m-a fără că nu a fără. Aresc ești în aia asta ne-au. Nu măură. Și o fără că pe stăuți. O să vreau să o preați că un aia din eși a loobă. Lui, toate tot. Ea. se e făcă o schimbă. Și un că nu mă ce că ne-au. Comunic, a te răm. Iată, lucru, nu mără tot timpul bine. Stăția, nu mără, se pierde semnal, Iar, sicurantia salvatărilele ori tot timpul te via se primeze. Pompierii au obținut in ultimi ani, prin fondure europeune, echipamente de ultima generația în valarea din milone de euro. Tot sumeni cu care am vorbuit pentru podcastul ăsta, au spus că echipamenteul pe care pompierii lau, de pășește cu multașteptoeriele. Prola principali Romanieste că numură pămpieruluior este mic. În acest moment sunt aprox. 27.000 de pămpieri în cadrații. Cusigurant să că deficiitul nostru de personală încă este unul significativ. George Căsharu, șeaful serviciu, îi de planificare organizare de șevalarea execitilor din calul IJSEU. Și ne-am dorit că toate funcțile pe care le avem disponibilă să le avem în cadrate, ce-a ce timpăcat în un este neapărazea realizabil sau neapărat realizabil în trunterme foarte scurt. Despre asta la multe băși pe Adrian Marin, protetor de cuvânti IJSEU. Când spumpier voile lipsească la momentul de față dacă știiți, știi în eu în coceatul de cabra, în undeva la 70.000. Confundatuluior oficiale, în total, a IJSEU lipseasc 20.000 de cadre. Intra ce știa, trei mii sunt pămpier care blucază pe terânt. În total, la ministeriul de interne, aii că, inclusin și poliția și IJSEU, lipsească în jur de 30.000 de aangajatți. Și armată a rormat să vin în spânije în casul în cu teumă major, în să pămpieri sunt cei care știu ce în mai bine să lucrezi în operatio în desalvaare, mai ales de subde rumături. Doar că o istat plecărnii sistem fie naturale fie pe care ne-alte motivă, să se scoă o ista pe aionării pe pe de alte motivă. Și, procentul de cadrare în ultimea să păstra cu o vacostant, sau apropie de o constantă, înseamn să-i care numărul celor care au plecat, a fost echivala cum urcelor care au intrat există. Și cel puțin în ultimea ne-a existat, trei adevărul unde fi cit. Ii su-a încercat să facă și în cadării directe pe lânca ofiție rap să-l venți colegle mea ii. Înseamn este un log de mâncat, reactiv. Pe lânca riscuri le pe care și le asumă și un program de mâncă în carcat. Un pămpier în România Astea, că știi că înciut de 5.000 de lei pe luna. Dar nu este suficient să-ți dorești și să basiguri prăgile necesare pentru cei care-i doreșt să vină, dar numărul celor care-i doreșt să vină să nu fie suficient. Adică trebuie să-i convinși pe oameni respectiv, că locul în care vin, a cvsigură necesarul ori sau dorința lor de aveni. România nici măcar nu ar un program extinț de pămpier voluntari, care se poate interveni în cas de desastru. Ia la noi, până când autoritățile vor reușii să acoperă acest gol, rămâneole de văr simplul. Chept dacă am reușit să-completăm efectivele, numărul totalt de pămpierii, nu s-a la propianit și pe departe, am pără a victimele ori la care ne așteptăm în casul nicuteul mă ajunm bucurești. Suntem în continuare, ne pregătit pentru în respons real, poscut tremur, chea și cu toate exercițile, antreamentul și echipamentele de ultima generație. Departamentul de situații de urgență, conduzerea e dar a făat, a redactat un rapport dupe exercițiu, dar nu am reușit să l-oțiin înciut an cercările o repetate. Acet document, adubi să-a rate, unde sunt problemele și la cuinele în răspunsul istitutilor poscut tremur, docam dat înul avem. Dacă se reușesc să fac loas de el, o să vorbim despre în episod de următoare. Cea mă flat în s-a în timpul exercițiu, lui, e pate și mai importat de atât. Răuniat totușa are o unitate de elită, regătite se intervenă. Pășață ea bengo și cică. Romanian Urban Search and Rescue sau răusar, este unitate de elită pentru astfel de intervenții care este acreditat înțeună aționale și poate interveni în cas de desastre care se întâmplă și nafarățării. Ei se afla la cel pan, unde val în că bucurești, unde se afla și centrui de cortonare pentru răspunsul acute tremur și baza aceste unităzi de elită. Este specializat în coutare și salva reurbana. Ea face parte din IGSU și este simbgrunitate în România acreditată pentru intervenții la desastre majorie internaționale. Ce 80 de salvatorea equipei, într-ună cu medici, paramediici, când de coutare, sunt în antenață interimina rapidul pe coutremure, răbuși de clădiri sau explosi. E pot lucră autonom, pân la 2 săptămânii, folosind echipa mânte că pabili să detecteze selele de viată subdară maturi și totselo de un el de ultima generație. Ei au fost mobiliza și înturcea, după cu tremure de vastă toare de acolo din 2021. Românii tremis înturce au reușit să scoatul de subdară maturi 3 supraviațuitori și cum orele sunt vitale în spectoratul general pentru situații de urgentă atrimi sunt zonele afectate în co-equipe de specialiști. Acestea vor fi ajutați de voluntar și de câine întrenați pentru coutarea și salva reivictimălor. Salvatori Românii tremis și meedea după ce turea celuta așiutorul comunității internațional le-au reușit să salveze 3 uame în care au subraviațuit mai bine de 24 de ore în ciu da frigului. Și cum a fost pentru tine într-urcea prea în aceea câine fost. A fost o experiență, o experiență, noi o iream și de foarte puțin timp ajuns în cadru unității speciale. Dar a fost o experiență care pot să zic că m-a pregătit pe partea aceasta mai mult decât m-a fi pregătit orice exercitiu ca și prim contact. Sebe Philip, membronității speciale rău-sar. Aici, a un spăzeceazii, neamuntorți, spețele și saiturile în care am intervenit, sau fost destul de dificile în sensul în care atrebuieți să treși prin troa serie de procedur care au durat cel mai long site. Că t-am stapt, până n-as coșt pe 27 de ore, efectuat în mai multe schimburi, personală, diferit. Așa că rău-sar este unitatea care a reciam mai mare experiență în acestii de misiun. Cea mai magiore intervenție în România pe care ați avut o. Cu căuta re salvare nu am avut misiund în România. Il este băg dăm cu cu deta așa mentul căaltare salvare au în intății speciale de intervenție. A dica, au fost că te va prebușire de clădir, dar nu e depășită ca pășită atâne spectoratele ori județine, având și eu am impregatit în acest domeniu, au gestionat-o la nivel local. Nu au fost nevoie despre ișind din partea năstre, la nivel năționa. Dar si ca si misiunea unității, nu știu cea mai complexă, cea mai mare sau grea pe care ați avut o chiar dacă nu a fost decotat. Cele intamazionale. Mucat de pusă pentru a să avea chiar și câteva vieți, după un cu treburi, este uri așa. Iar numrul de pămpier disponibil devinei essențial. Dar in România, tocmai acest numări lipsește. Unitatea rău-sar, nu pătea coperi nevoie a reale desalvatori. El membrie isu din jurulțării sau chiar din bucurești, un că se întrenează. Ce mai probabil, România, s-ar va interimidor în cel mai difficile situații. Acolo unde este nevoie de expertize specializată. În toate ipotezele, noi suntem în prima origență păbucurești. Fie nu ceil m-a apropat de bucurești, cum v-am în afar a bucureștiului ce a cienar permite. O de plasare ușoare, în casului de zastru, bucureștiul să presupune carfiă afectați și atunci. Capabilitatețiile celor de la ei sub bucurești, ar fi de pășit și atunci nu e putem venin spre ei. Nu e avem un permanență, echipaje la tu re operativă, ce a cien se amăcat 24-24-47-17. Avem echipaje, e ar timpul de răspuns pentru bucurești in gânsa ante este de 2 ore. În căcei care sunt la servici un ziua producerii, ajunge în 2 ore în bucurești. Părimele zile după un cutremur sunt criticie, iar apoi cu fiecare ora care trece și aasele de uspraviețuri e a scat semnificativ. Căuțeri la un andat se opresc, după aia în mine mă adezile 7, dacă nu m-am înșeel… Cupune la 10. Dar… Să opresc în momentul în care ajunge la concluzia ca nu mai sunt șansie de uspraviețuri. Adică nimeni nu poate rezistam mai mult de 10 zile fără, chară înă și apă și cu ceva rănii. E… E apropie imposibil să mai desist ceva. Și după aceasta se poate, a rica, oasă de situație cu cânțul mai multi suome în care pău să cautie cu a te-a… De-a, primă le 48 de ore sunt esențiali în asfel de de zăstre. Adică primă intervenția le-a imediat după produce, runde va până 4,8 de ore, maxim 7,2 de ore, te pozduce și ii sunt șansie foarte mari. Tu pă cele 72 de ore, apar doar cazuri izolate. Totuși, am văzut câtebine echipați sunt. Au contani în remultiris când trei cu echipamente de coutare și salvaare, dispositi de cu sensor acustii sau radar, care ajută la detectarea vichinul sub de rumbături, când specială întrenați pe coutare. Că-i însepețile de stingere, amera video, ărgi, sume de protecții, orărictoare, lămă și în picămere, rote, vede, betor, fie restrea, e de beton… E clar că s-a făcut investizie serious. Dar încud acestor înbunătețiri, punctul saba la interveție, rămâne același, numărul insuficiende salvatori. Aile, dacă ne gândim la stare acle dirilor, la proporțile de zasului care ar rumă. Tău, mai de aceea, am vrut să-nțeleleg, dacă am știu din timp că vine cu trei murul, păteam reușii zină de postim, și să reduce numărul victimelor. Teste, test, test, cu trei mur. Alegată. Așa. Teste, test, test, test, e interă. Doi zice, doi zice. E dragost o madă nila. Ce-a ce să-tor la institutul. în tutul acelul pentru fizica pământului, sau in FP. Ele 1 dintre oameni care studiază și urmărez cu tremorele în timbre al. Clipă de Clipă. A fost al visitez la sedil in FP la măgurele l-am găbucurești. Și acum am intrat în sala noastr cea mai mare, cel pțin din măgurele, numită comandament. E bine, aici este un loc foarte important pentru că, în totul de a un o săgăsești, cel pțin 2 persone, 10 in 8, 24, 24, și asta este partea noastr operacională și să zic așa responsabilitatea institutului pentru că fizica pământului, de a monitorizat permanent activitatea 6 mică de pete gitoriul româniei. Suntem la câtzi vom, etrii, de ce lumea e sofisticat system de avertizare 6 mică din România. Monitora le clipeți că înșiul nostru. Caresc colorate, linii care se mișt că cifre, care se schimbă la fiecare secunda, ne înconjoară. Întrăzi obișnuită acestea părți gomote de fond. Întrăziirea, aici este primul loc în de se va o zi cu trebuie rucel mare. Stai este un sistem de avertizare timpuri, la cu trebuie rădem vrancia, cu trebuie de obicei peste patru, patru vibulat 5 ca ași magnit, toti mine. Deși care a acupa, fii 6 micite și provoca automat pagube semnificativet. Azi, sistem o stăp, este practic notificare foarte rapidă, care că tot data poate ajunge și nainte de a simtic cu trebuie răspectiv. Treaba să a coa avertizarea, poate face într-a de voró diferent să înceacetzine de apune oamencii procese în siguranță fix în secundele în ainte de a ajunge unde le se ismii cel locatia respectiva. Că te va secunda, acolo care a poat face diferent să mai ales când vine la paquet și cu personală instrurit. Întrăa avertizarea și momentul în care simt simt cu trebuie rul, cu câtitismai de parte de zona vrancia, cu totem mai mult timp. Bucureșt practic în cel mai bun caz, acest trebuie să primești notificarea pe telefon sau prin asfel de dispositive, cu 20 de secunde, 25 de secunde, nainte să simti unde le secundarea le cu trebuie moruri, care sunt mult mai puternice. Dar ești în care ova mai departe de vrancia, automat nu mai 20 de secunde, 45 de secunde. Autoriteție din Romania, mai exact de partea într-un pentru situatii de urgență conduz de era e dar a fapt, nu vârți să introduc acest idea avertizare pentru sistemul rolert. Motivul invocat este că populația nu-ar fi pregătită să primeascu astfel de notificare și calar-ma ar putea provocam aultă panică. Că de bine văd a autoritățile de la noi locul ăsta, nu aici mergit o discuție și cu domnul arăfat. Autor, am prind care trec cele mai importante de ce zi cum este și asta că roa a le-a întunit ce o adata ca am așa să zis, nu o să transmit avertizarea stat impurile la cu trebuie moruri. Probabil o să zi că dupul a la câteva minute, v-aiesc că a fost cu trebuie moruri, ai gărijă ce faci după acesta, pentru că a voți loc deja. Arică, de paton de situatie origențe nu vede rolul avertizat de timpuriie. Lăcă-i le șește mai schimb vede destul e a giz cu rici, mai ales când la gândul oameni un constieț că o populația din România nu preașt se pregătește cu o responsătoră la cu trebuie moruri. Cu toate e fortul din ultimut timp. În acest moment, singură opțione pentru Românii, este să se aboneze voluntar la botul INFP de petelegram, pe care albesc e la alertă cu tremur, barajos, bot. Și, vei primi cu 10-20 de secunde nainte, alertă pliuie în cu tremule mai mare de 4 grade produsie în zona urancia. De se o aderulat în ultimea nu am multe campanii de educatie pentru situatii de origența. Cea mai a conoscută, fii campanii a fii pregătit și aplicatia de se o unde oameni pocitii și învăța, ci trebuie să faci în cazul în cu tremur. În cuda acest orientiativet de educatie, autoritoțiile cred că, pără că în populația nu atinge o nivelul suficiente de costientizare și de cunoaște rea acestă să faci pe timp de cu tremur, o aivertizare transmis în masă, a risca să creză mai multă panica de câtă ajutor. Avem tehnologia ca ero putea salva vieții. Părăfricat de haus, ne pede ca să folosim. Și asta nu e un pericul imagina, chiar să-ntâmplat. Aplicat să bizidei care agregă știri și estură între cele mai descrăcate de România, obișnuase fie conectată la letele trimise de in FEP. Ideea era simplă, pentru că a te de multe lumea avea aplicația, cânt în notificările zile necepe, o te ai primișionitificare în cas că un cu tremur păternic se aproape. Bunăziu anumele meeste moise sunt coordonatorul echipei bizidei. Acum o să va arăt cum reaccionază telefonul Dumneva strâncaz de cu tremur realio să trimit acum un cu tremur fals și o să va arăt pe telefonul meu cea ce se întâmplă. Cu tremur. Cu tremur. Institutul pentru fisica pământul ea detectată mișcare să iesmi că produsă în zona avrancia. L-an ce put, conicționea mergea fără probleme, iar înperioda aceea nici înfâsese să răcu tremură semnificative. Totul părea sub control. Până în Marte 2017. De aniversare de 40 de ani a cu tremură din 7-7. Când cineva un hacker automat plătit de cineva fia avut interesul să discredită ze-a aplicatția respectivă, a reușit spargega conexiunea și să inducă un message de alecțare fără. Cu tremur. Care sunt a? Cu tremur. Fără interesant cu tremur. Cu tremur. Cu tremur. Că câtivă clipe, uămânii au crescut că urmează un cu tremur de proporții catastroficie. Dar iarau aleră tăfalță. Cea, cea, răsemna, că o pământul să cam distruge magnitul din 10. Cea, mai puternic, o părămă grege seata, fost de 9,5 încile. Deja la magnitul din 10, vorbesc de unde zastru catastroficul global și pentru avrancia totul să nu exagerăm, nu poți ai teoretic mai mult de 8-9,1 ca magnitul din necă. Nu spărmită e zonat. Dacă așa s-a întâmplat, mesaj pe câteva 10.000 de telefone și lume panicată și din fericire nimeni nu s-a roncat de la etaște de ghea existăre la tarilasta și că zbau ameni chiar e posibil să fie fiu cid panicat pe scăr și să fie avută răniu ușoare. Un alt lucru care dovește că poate populația nu este pregătită. Dej nu e de joacă autoritețiile au investigat evinimentul pentru a determinau unde s-a agresit și cine a trebuit să se asumere spostabilitatea în cască sistemele astea, nu functionează și crează mai multe vizitime de cățicuranță. Și a te, stato lucre de în sistemul de avertizare timpuriie, deși în multe zervul nerabilă cu tremur pe cumcile, mexix, a o cia punia, acest sistem există. Pe partea de avertizare în situatii de origență, rol principal, trebuie să-l spuneam ca este al IGSEO. Iar dacă e în decid IGSEO și DSO, de situatii de origență și insperterată, niar dacă e considera că risc cu este prea mare și nici un că un base aune analiză de risc interne nu mea gătat în cia, lucrurile sunt în situatia de față. Dacă e dacă băroale re nu transmite, totuși mai alte soluții care e transmite avertizare asta. Și pot face diferența între adevăr, dar și acolo se aplica ce e aș teoria riscuri la că faptul că pot să faci câtul de altă mai mult rău de cât bine. România a reunoroc și un blestem cu tremurele sunt la de încim mari, ca mostă de kilometrii. Deci o se aceva timpă în acoloaturea și ajung la bucurești și a ar putea dacă e a timp de reacție. 20 de secunde pot să faci diferența, dar dacă a fie avertizat am știi ce să facem sau nu? Totul dată cu tremurele mari vin rara România. Studele historii și arată că în ultimii 500.000 de ani, în Francia, au avut loc 5 cu tremure de bagnitudii de pe ste 7 pe secul. Deci ca în 1 la 20 de ani, dar ele nu vin regulat, ce în clastere și apoi pe la de mai liniștite. Cele mari lo vezi pe ste jumătate de tsară. Ultimele marcu tremureau fost 140 și 7.7. Și chiar dacă statistic existe intervale medii, nu se poate spune inceodate exact când vin ori motorul. Și oricum am de putși timpul mediu de la ultimul cu tremure. De aceea, acentul trebuie pus pe consul de reacță de irlor și pe pregătirea individuală, nu pe progunoază preciisă. Faptul că dacă ai cu tremure putea încee în Francia la sfel de adancim, poți avea efect de stul de devastatoare, nu doar în zona Francia, fix la suprafață cât pe mai mult de jumătate de integritorul România, în special în zona mult dovei și în zona munteniei. Și de ce sunt înplă lucruri acesta pentru că atunci când ai cu tremure puterin ce fac la adancim de foarte mare, practic descărcarea energiei nu este fix în zona de a supra. Cea ce este un de 6 mici apucă să calatorasca neperiturbate, pe o distanța mult mai lungă este ca un con mult mai extins. Și atunci este alt lucru important, faptul că poți ai mari niciun mai mici la un con tremure de suprafață dar efect de la fel de puterin ce ca în casul unui con tremure mai, dânc cu mari niciun din mai mare. Tot acest timp, în bucurești, cred că dintre le vei continuă să se degradeze iar pregătirea populații lipsește. Așa că educatii este un element important și în pregătirea a tere nu li pentru în sistem de avertiză aiei timpuriie, dar și în ani creștește și ani săl de supravețu ire. În 2019 drag-o și a lansat un turgi dat prin centru orașului, înimit bucureștiul și cu tremurele, pentru a educat populația de speriscuri și a instrui cea trebuie să fac în casă seizu. sunt o limba reșu experiență de stagă visuală și nu doar visuală în centru cu bucăreștiului, unde vezi cu o kitai, clădirec cu bulină sau clădirecare, la bulină dar din tot au vulneabilitate foarte mare, au cără paturit de la cu trebuie. Le arătăm ce s-a întâmplat în 7-17, în o minunțete patură 10, face experiment live cu populația fix în zone care au suferit foarte puternic și care si după un cu trebuie cu major viitori nu s-a mai arat la fel. Și din start locuri l-asta provoacă ceva diferit ca și reacție vând participanții la acestur. In episodul următoare, o să mai vorbim despre educatie și ce pute face noi să previnime afectele unui cu trebuie cu trebuie cu major. Întimul pandemiei pentru că dragul și nu mai pute face trulgi dalt, e la produs o piesă și un video pentru a oștabu cu reșteni să înțelegă cum se pot pregătii pentru cu trebuie cu trebuie. N-ai mai nu știe că în va fi un nou că trebuie mără mare. Înseel sigur va veni, în Francia nu a cărăptare, câte pregătii vei fi am un seamn de întrăbare, de aceea te invito să mergem la o plimbare. Prin bupurește, capitala cu probleme capitale, care văzut cu trebuie mure cu acții catec de la fiecare, nu arășteni o pare, a fi în stare să evite un desastru de mare am plăre. Pe finală discuție noastre, la mă treaba pe dragul și ce pe reale despre pregătire autorităților? Pe doparteai tot mai bune, pe daltă parte dimensiunea desastru cu le este tot mai mare. Și cumva mă bucura ca și în anumite discursului, se conscientizeaza și se reaffirmă lucru asta că a dat, avem dotat tot mai bune, dar din pacate ca nivelal societății, ce nu zinat de mult de ingesă uși trebuie sățină de autorității centrale sau locale, lucrurile nu sunt în regulă. Nivelul victimelor estimat o să fie mai mare decât ce să văzut în nomină 17-17, așa că cu toate dătările disponibilă și tot personalul disponibil, nu o să facem făță. Eu un poge și a tu înși, aici cumva de pregătirea autorităților, destul de limitata în continuare. În episodul următor vorbesc cu personala care este încerc totul rădecizilor cu privie la pregătirea și răspusul posizm. Aducăminte în 2000-19, când s-a înfințat de seu, încă de cutremuri nu prea să vorbea foarte deschist de teama că pamicăm muameni. Înviedeți să se obiectu unui sistem de advertizare timpuriie pentru concetăție, nișteu că au fost foarte multe discuții câte folositării, se arrevin și spun la opopul acție nepregătită din pacate, orică-t vorbim tutramune nepregătită. Ideile care s-au dat pe colectiv și care era opolitizate și care era un atac masiv noi la colectiv, că răspuns, a fost destul de puternic și destul de concentrat și atunci eu e intreb. Ok, nu ascultăm autoritățirena venun credere. Care alternativ pe cine ascultă? Se-am spune, pe vru în influencer, pe vru în vlogar, pe cine, pe vru prezentatoare de televizione, pe vru croitoriasă, cântareți ca se-a să întâmplat în pandemia și au murit mulți oameni. Documentarul audio se ism a fost documentat și iscriz de mine, andrei popoviu ce. A fost realizat în cadul bursei bucurești supergătit, super scrierii, oferite de fundatția comentare bucurești, în colabarare cu fundatția friends, reference și cu susținerea lider Romania. Emileam și răcana fostării durul proiectului, eu am pe lehatăi a contribui cu editare suprimentarea. Vixajuri și muzica au fost să cuteie andrei boopește la circular cruj, i-al s-au în designul la fost realizat de mine în pe lună cu el, identitatea visuala fost creată de similapopescu. Muziicării sonat de la Bluetooth sessions și sunete din archivele FreeSound.org. Noi de să închiem, trăsăți recomandă o podcastul Românești au călute recent, iar dacă asculti până sărșit, am înmica două pentru tine. Primul este prea sărac, andrea vulcu, un podcast care explorează sărăciia, ta noi a luție din statistici, ci, realitatea aproape universale cu care dacă e Românt, sigur tente limă care odată. Cum ur și multe empatie, îndreapornești într-o corătorie adesea personală și în cel că se înțilagă, cum trei în România cu puțin, chiar dacă avem teoretic de toate. Mă gândesc obseziiv la ban și sărăciie, la clasă și statuți și unde mă situez. Și mai le ez, la de ce mă derajea, dacă nu mă găsesc un loc pe de acesta, este a privilegi lui, care îi persiguri invisibilă, dar plasă urme. Multi oameni cu care am vorbiv arastă să-l ocriză de instanțe de falliment. Tăi a pregăti și a se episodia din spre noi, deștea care ne lumea in el arreducer, avem rate, ne mai impromutăm la prieten, e frustrăm că nu ne permitenva calții și ne camdă peste ca am încatul noras. Adău-le apot că este ceapă, ceapă, ceapă, cu Alex Lungu. E la vreun într-un message, care era evident o ceapă. Doar că, un loc să lignore, se adus pe fier și avru să afile, cine sunt oameni în espatele acestor message și cum functionază rețelele de schemări? Tutul, început cu seme se oestea. Bună, compania nu astrare nevoie de lucrător cu jumătate de normă. Că o ta, mome, în amori mechipa. Salariu Zilnik, între cințec și 300 de euro. Și că trebuie să intrupe acest link ca să nu reată să apostunitată. Și, tu a eratată? Am că am rătată. Îsta este ceapă, ceapă, ceapă, ceapă. Ascutile pe ambele pe YouTube, Apple Podcast sau Spotify. Era cum cadol pe care îți l-am promis. Dejări tiii să-mi bune toate. Lo cu e genovate, am velo pate, însă nu consolitate. Tencui alăsismică, iuri mit, preparații, ne efectuate. Tu ce ai face de acar fi? Un cu trebuie să-i încără cu. Că să-l tăsa că luci. Că se sără de fui. Cântrea este, în băpurești. Răiți cu lumeați. Trebuie să-te priedă pe este. Pentru lucrăm să-nțezi ca. Da, tu a te vin un cost. Dacă se mă îți dai seama că aia e rost să te pregătești, nu mai am înain. Nu cred că e un joc, nu mai vreața ta. A gătă că ești pregătit. Cu un hashtag. Păcă e gătit la cu trebuie mără.