„Mi-e groază de sărăcie”

La final de octobre amert să-mi piata victoria alături de câteva mei de sindicalești, multi veniseră din afara bucureștiului cu autocarea. Erau furioșt că mă surle guvernului i-vori sărăci și mai mult. Și rost perieți că orice reformă o vapornicul reducere de personal. Angajaz din sănătate de la poliția locală în vățământ sau silvicultură, fluturau pâncarte pe care scriea vorbit de democrație dar doritți doar sărăciie. Vream școlarizare, nu privatizare. Nu fărați din leafa noastră pentru ne putința voastră. Streaguri de la federăție, sindicatelor din transporturi și servicii public, româniei, am văzut de la sanitarii, inclusiu brăilor, silvicultorii, pâncarte laminată cu stupă milirii silvicultoriilor. Nu sindi mai sără ași din toate punctele de vedere, pentru că senciar că să nisea și voință, senciar că să nisea și motivație, profesională, că senciar că să nisea, adică să pune monopol pe profesiea noastră în frutotul. Ia e cornelia, ară 55 ani și lucrezi în sistemul medical în focșani, a fost prin trepuținele persoane care au vrut să vorbescă cu mine. Mă ajutată, nu o avea un crederen reporteri. Uamenii au așteptări foarte mar de la noi, dar nu lucrăm sub deficii de personal și atunci, dacă ne-am clona într-o zi de lucru, am putea să facem față tuturor în daturiilor de la locul de mungă. Și atunci, vă dat seama a colegi în nostrui să înfrustrați pe toate palierele și financiere, pentru că suntem afectați de ce a ceva scunda mai de vreme. Și emocionale, pentru că, așa, acum toți ceilalți, cetățem din humania, supportă, rigorele acestor ordonanțe. Și noi avem un coach zilnik, pe care trebuie să răsusinem cu venituri reduțe. Și pe urma avem și noi familii, că răratrebuie să le acordăm empatie, compasione, ca și pacientilor nostri. Și să nu uităm un aspect extrem de important, că din ce în ce mai mulți colegi de ai nu știi sunt pacient. Pentru că toate aceste responsabilită se transmit prin probleme de sănătate, prin probleme emocionale, prin probleme de ori din psihologic și chiar psihic. Și atunci, astea este motivul pentru care noi încercăm să atragem atinția și a osupra acestei segmenti important de activitate. Și financier, cum a fost cel puțin anul asta pentru Dumnevoastră? Adică, poromaniește vă mai ajunge scubanii? Te ajun și cubanii, dacă este extrem de chivernicit, dacă nu investești în formarea atat profesională, dacă tălimită și dacă este un foarte bun gestionarea al propriiloră ressurțe. Și ce vi să pare că s-a scumpit cel mai tare, cum va bie ceva la care puși simul, n-as putut să treceți peste? Păi, renunțăm la planuri de vacanță ca este asantă în ultima instanță, renunțăm la investiți în plan personal, poate că răpim din visurile copilor nostri, care își doresc lucru și nu putem să le oferim. Și în cele din urmă noi suntem cei care renunțăm la propriile noastre ne voi pentru a ne ajunge cu acest ban pe care îi câști găm. Nu mai cumpere, haine, nu mai cumpere decât mâncare, vecalitate, medie sau ce la ce ai cu acest și atunci și este frustrant, este frustrant. I mai mult decât frustrant, și pe mine, ultimul han m-a cam mă adus în prăgut desperării, mai ales după 6 lunde documentare și 3 bisoade, învine și mie să iescu pâncare te-n strada, să urlul când mă simplă mânii. Sunt andrei avul cu și asculți prea sărac, o seriea udio despre cum trei în cu prea puțin. Am început că la Toria cu prea sărac, ca să te arăt cum se simte sănai. Ce se întâmplă când evi a dolt și te lo vești un filement personal? Că deapă să toare sunt rușină și vinovăția. În luniile este am adunat destul de multă frustrare și desnedește. Pe măsură ce am vorbit cu expert și am citit analize și rapoarte, m-a lovit realizarea că au zi-am aproape cele resoluții. Soluții care sunt pe mase de cel puțin 5 și pe ani poate mai mult. Să nu mai tăiem de la educație, sănătate și culture. Să tacă să-mi progresiv, să colectăm de la datornii și cu pile, să creștem salarii și pensi, ca să avem un trai de cent și demn pentru noi toți. Dar nu brenem atinzele. L-am povesti frustrare asta și colegilor în varii forme. S-mi băsturățile este a noajuteni și pămâna-o să ajuteni și pămâna, probabil obțiși la străline oamenii care ne-au să trisă în formularii și păiat de păi YouTube. Pentru că vă-am meadurat mult până să le vedem și pău a meniște o să-i înmănă și sfinți. Până ajuns să mai pău un trai mai în până și o salariul care să merge cu o nevoiei trebuie de zi cu zi. Când ne-am dat seama că motivația, nu știu cu venanților, de a face lucruri au fost pentru votul și aș păstra. M-a jurit de ținbinițeles, dacă o flării nu face cu nu ovară. M-a juritat de a lucrurilor și măsurilor pe care le au luat a fost de aș păstralo, o la călduți și de a caștiga voturi, de la măsurilor, de relaxare, mă rog gros o modul. Pus. Nu-mi dă foarte mare speranță că nu se să nu beli acelor jurul și în următori 15 ani, de că nu știu că tău să vedeți. Aii, dacă siguri, iară și cum se punea și bladimier și dai, lucruri le sunt, mai bine că acum 10 ani. Da, poate mama nu era 10 ani, și prin mama, mă referă la totul ameni care au un flin cu 30-40 ani. Aia, dacă noi va trebuie, simt să fie mân că o genera țin de sacrificiu, cum am fost și până acum, că și traziția asta nu fost aferi țire. O ca zi au tot fost, criza financiarea din 2008, colectiv, pandemia, toate-uscus la lumina soluții care ar fi arăt agrijă și considerație, fățe de cetăției, mai ales, fățe de cei vulnerable. Dar nu au fost o prioritate pentru cei care le puteau implementa. Acum miar suntem în criza. Pștii deja referenul, de fi ci budgetar, inflatie, factor mai scumpe la energie, și măsurdea o steritate care urmează același curs. Tăier, peste tăier, de la uamei care urcum nou. Mame, studenti, beneficiar de indemnizații, ce diferea asta, e ca suntem și mai furioși și mai desbinații. Cred că este făalimentară, abortarea, actuali, governărti, in mai multe punte de vedere. Și politologul vrea din Mirburtu, nu crede că există voința politica să aplicăm și alte soluții. În primul rând, strict, fiscal, strict în raport cu propriul obiective, ale aceste governăr de a reduce deficitul budgetar. Chiar credem că din prin eliminarea vursălor pentru elevii, reduce noi deficitul de 10%, nu se puteau tăia că il duel budgetară din alte părții, cum ar fi servicile secrete, care este ce le mai bine finanțate din Europa. Avem noi nevoie de ce le mai bine finanțate servicii secrete din Europa și de-i câte sunt 6-7 servicii secrete. Avem cele mai multe, sunt atute locuri din care s-ar fi putută a cheltoia la publică, nu din cele mai subfinanțate sectoare ale societății ca educație. Or noi dejea, înainte de această austeritate, investem cel mai puțin în jerse de ară și educație. Netaim singur, crecă de suficiori și pe anemiram că pleacă oamenilințară, că ai brain drain, nu pleacă medici și i-tist și ingenier și așa mai departe, ca avem generatii de tiner tot mai puțin educată și scolarizate și normal că a să se reflecte și în calitatea economiei pe care o vea avea. Dar dacă nu rezolvăm problemele astea, oamenii care urcum trei au cu stresuzile de mâine o să intre tot mai multă andatorii, nu șvore mai putea a chitaratele o să facă și mai multe în promuturi, până nu vor mai știi cum s-o scotă la capăt. S-a întâmplat cincrizele trecute când au pornit în cerg vicioas pe care unii n-au reușit săl rupă de cât plecând. Genina e una dintre personele care și-a pus ultima speranță în străinătate. L-o cuieștii și muncește de 10 ani în anglia pentru că apății ce-a ce ne paștii pe mult în situații economica de acum. Puntam așiun să-mi anglia, cred că între noi doi alamfru un însperce sau doi spre azece credite. Eu povestă mai lungă atropă să încep un pic de dinainte ca să înselegi. Genina are 43 ani. Acrescut într-o colonie de muncitor din gors alături de fratele și sora ei. Ani de școală ea pe trecută în județul telur, man. S-i încă mi-a minteți că dacă răciunii eu primeam cadu un pul ovor, iar colegii primeau radio ca să tofoane, sau ceva de genul asta. Nu-mi fost nicioede într-o tabă, răspă, zi-am piupul n-a la facultată. Nu-mi primit o tabă, răcă din nou, am fost prin trecei mai să raci în acelaștim că era o tabără oara cum și socială și patru rezultată de o sebită. Cea știu din tot de un a, e că trebuie să fie cea mai bună ca să-și fac o viața și așa cum își dorea, fără lipsurile copilăriei. Absolvit facultate de ingenieria e rospațială, a făcut un master și a lucrat în bancă încă din studenție. A 30 ani, genina bifa să aproape toate bornele de adult înplinit. Nu mai s-a lariulie, ajungeala aproape 9.000 de lei prin 27. Ea dacă nu mai ziminte ce se întâmplă prin 27, iar am ce mai noi membrii ai unii unii uropene. Genine și sociului ei sorin, le mai lipsea dori un local lor. Ful era un apata memi cuți, dar rățul era bun. Acum nu mai știu dacă mai amintă scăzi, a 30 vădă mii dau rosa, ceva de genul ăsta? Primul pas la obifate mediata. Creditul. Să văzătorul s-a răsgândit. Așa că am schimbat flanul, așa am cumpărat un teren, în speranța că v-am conțiu o casă la un moment dat. Evidă în carierama era să aștăpta să fie un floritoare. Au dat 33.000 de euro pe un teren. Ci imediat, s-a lovit criza financiera. In 2008, sistemul bancara colapsat pentru că datorile acumulate nu mai era o sostenabile. Oamenii nu mai puteau să-și peteascăratele. Valul criza in ce putem state. A venit în România cu ter de salarii cu 2-5 la suta în sistemul budgetar, creșterete veaului de la 9-4 la suta și circa 2 ani de greu. Seamți familiar? Dincolo de granice lumea se schimbăa dramatic. În septembrie, falimântul bânții americane, lemam brothers, de clanșa criza financiere globală, o unde de shock s-a propagat rapid. Cu toate acestea în România se trăia în câbine. Policienii dă deoasigurăr că pe noi criza nu ne valovi. Având în vedere tendința economica de creștere solidă, a României eu nu văd în vitori de cât un singur lucru. Bursa își va reveni și în crederea investitorii lor de a semen. Se apropia o alegeri la și governanții nu voi au să-și pierdă scaunele așa ca o ascunsă adevărui. Cum genina și sori în comparase rădejate renul prin 2010 să au apucat de lucru. Am înceapu construcția nu se mai dădau creță de construcție. Pentru scopul ăsta, înso, văzând de exemplu de succes la alt scolegi care vau luat nu-mi multă credită și au construit casa. Poi când a construcția fost gata, au refinata data creță la cuipotă că pe imobilul respectiv, curată, evină sportabilă, le-am unat exemplu am făcut acele aș lucru. Mișcarea lea să de genina și alt scolegi de să-i eră de sud de comune pe atunci. Doar că după criza financiar, pentru că era greu de verificat, dacă tu chiar îți ridici o casă de la 0, unele bance au limitat accesul, iar altele au renunța cu totul acest tip de credit. Solutia găsită de oamenii, deschiderea mai multor credite de consum pentru a construi casa. Cudubânz mai mari, dar pe periode mai scurte, când casa începea să prindă formă, mergei la banca și cerei un credit ipotecar, mai ușor de obținut, pentru că banca avea casa garanție dacă tu nu mai putei plătii. Cu creditul ipotecar, mai mari și cu dubândă mai mică, plătii toate creditele anteriori și rămânei cu unul singur, pe termen lungă. Dacă te doare ca o puu, suntem doi, dar genină și sociul ei lucra un domeniu, gira un conjuraz de oamenii cărără le-a ieșit sără aceste combinații complicate și obținuse răcasele, pentru care plăteau într-un final niște virate supportable. Deci nu le-a ieșit și lor. Pentru genină aratele nou fost singur a schimbari din ecuația post-criză. Vieram foarte obțe data de carriere doar asta știam. Visam doar un motor a etată în carriere ame. Vieram apropă 30 ani la momentul o la și am ruaț în sărcinată, a fost o sărcină naștaptata, dar evidentă na adus foarte multă curie. Cu termenele de plata la ușă, nici indemnizatie de creștirea copilului nu ajuta. 2020 era plafonată la 34 de lei. Asta zindemnizatiei plafonată la 8500 de lei brut, din care mai nou, statolia 60% contribuție la sănătate. Ună dintre măsuri, leguvernului bolojan, pentru reducere de fi citului. Familii a geninii nu avea cum să resisterate lor cu un singur salariu și o indemnizatie plafonată. Mă zesam, am o săme cu un babaluș de trei lunaca să cu foarte multă credită pentru ca v-am o ca să înconstrucție. Și contrar aștaptării lor am luat multă decizii greșită. Mă aștaptată pentru o persana care lucrea la banca. După trei luni de concidiu de materinitate, genină au vrut să se întoarca la munca. Deși pozitie, am mai existat, mi s-au oferit că era obligată banca respectiva să mă fără o altă pozitie, care era sub nivelul pregătiri, expăiență, eu vă aștaptări lor mele. Am avut și o ambitie, poată e pstupida, să nu accepta cea pozitie, pentru că mi s-au porut revoltător, mi s-au bălujignitor în conditiele în care eu munca în zi și noapta pentru banca respectivă. Nu-a pozitie, e era sub cea de meneger, salariu cu 40 la stă mai mic. Genu asta de discriminare, e ilegală conform cu odului muncii. Din păcate, nu avem prea multe date care să ne arate, câtemame se confrontă cu asfel de situații, pentru că multe nu știu că practicile a seamnă discriminare. Altăle nu șpermind un avocat care să alupte pentru ele. Iar majoritatea, au atât de mare nevoie de un salariu că accepta asfel de conditii. Pe lângă asta, femeiile care ștoreți că se devină mame, se trezeți că în fața unia legerni drepte. Vrei să fi mama, sau să promoveți la locul de muncă. Studile arata că există unde cala și simplificativ între parcursul femei lor care a leg să nu ai băcopii versus cele care devin mame. 80% din diferența salaria la de gen, este explicată prin această penalizare a maternității, adică scăderea venituri lor după n-așterea primul ecopil, ce-a ce duce evident la discriminare și stagnare profesională. Și am o vățat deja că. Tu când promoveți la locul de muncă și ai un salariu mai bun, mai doar un salariu mai bun, ai și un stat tot mai ridicat, ai și altă stima de zine dacă vrei. Din nou, Vladimir Bortzon. Și ietema asta nu doar de pierderea venitului, deși asta ai principal la temere, de etema de pierderea statuturi social care este asociat venitului respectiv. Este un anxietate socială dacă vrei. Aceste clasă de misloc precarizate. În vremult de criză, clasă asta de misloc și mica burgezie sunt decimate, ai multe, multe, zindre membrii acestor clasă, ai ajunc în rândurile clasă muncitoare. Față de care se simțeau de asupra, întrecut și material și social, simțeau a numită distanță și acum deodată să văd cot la cot cu ea pe care poate îi angajau ei unainte, sau le ordona o ei la locul de muncă era o menegerilor. Deci, ai acesta de gradare, acesta de clasare, atât de economică, ceea socială care o fără dacă vrei baza socială a extremei drepte. Practic, într-un moment de criză, vedem două lucruri. Că mai multi dintre noi suntem la urgență distanță de revenilă, asa răciea pe care crede anca în depășito. Și că ideea clasă de mizloc în România, ii foarte șubredă. Peste astea dăugă și senzația că ești un milid constant. De astea, geninale să renunțe la geobul din bancă, cu trei să la recompensatorii care s-au topit totuși primedia pe că eu tu e le din casă și cele pentru construcție. De aici, început în maraton pentru supraviețu ire. Dacă am avut vreo 2 ani cred în care înția care o ii înmălceam la sora mea să mâncăm. S-au luat alți priet, în inventam vizite pentru că oști am cănă pune la masă. Că fost complicat, fost complicat, în perioada, eu nu am vândut oată biciutările din casă. S-au luat multe, n-am vându vărigeta, l-am dat la mană, de fapt, n-am putut să le mai rătărăm. Am să fări foarte tare, am mai încercat eu să mai casesc în locuitor de vărigeta, dar nu am răușit, o mă mulți sămăștea nimic, în continuare nu port. Dar cred că cel mai taramodare faptul că am făduniștea bijutării pe care copiii la primi să rădă la o străbunică. Stăbunicat nu mai este, nicmă că aveam spus când era în viață, nu era nimic sămneficat, sămneficat, nimică valoare materială importantă, dar nu era o valoare sentimentală. Dar și cei faci asta unui omul, îl distru, j-a poși simplu. Nu, păi, v-am pic dâncără dar în mine, nu cred am că merit, stăți eu ajutată, mă-ai eu l-urupem căuți efectivă, l-urupem căuți. În drucaștăptările mele de la mine, erau să mă descură extraordinar de bina. Păda altă parte, cât deștătă că e un copilării am trei pe câm, într-o baracă de lemn. De ce aveam păda altă parte și faria în care să fiu foarte rau. Pentru că și mai doreau în copil, în 2012 trei genină la născupe tutor, cu tot greul pe care îl duceau, construieau în continuare la propria casa, cu speranța cascapa de chirie, după ce se mudă. Cudui copii mici și plețile frecventă normă, situație era delicată, dar nu și pentru cei care trebuie o săgile cu pereze datorile, chiar dacă o cunoștea o personal pe genină. Tudori era mici era băbălul, și înținită că mă asunat o fostă colegă de la banca, la care eu lucrassem, pe care o cunoșteam personal, știi cum să e ce că o am încât din aceeași oală la un moment dat. Și efectiv m-am anințat cu executarea silita. Nu, nu voi uita niciodată, fără pic de empatie, absolut niciun pic de empatie. Acar eu m-am ștăptam fiind o personală, atâtă o vulnerabilă, la momentul, la la. M-am ștăptam că măcar personală, care mă cunoștea o personal să fie o fi mai delicată. Nu, ne mai fiind angajată, la banca și rata, la o crescut, pentru că nu m-am după în spreferențiale. În continuare, e possible ca eu să fiu singurul client din acea banca, ca ar o dupând îngrozitor de mare, față de clientii normal. A următo periodă cu încercăre sii duie de engajare. Da, știi cum se zice la omul sarac, nici boi, nu trag. Nu știu, care răm motivul pentru care nu e răm chemată nici măcar la intervieuri? Poate, și faptul că eu nu m-am niciun pic dancăra de rămină, să vădă oate și desibie din aplicații, nu știu ce să zic. Dar nu, nu e răm invitată nici măcar la intervieuri. Iar banca, la care am reușit să mangajă și la care am lucrat 6 luni, m-am gajat pentru că aveau pusie disponibilă pentru doar 6 luni sau 1 ani nu mai știu. 1 ani, cred că era conceidă mătă niciata pe care și îl prop să să colegam. Iar am disperat, absolut disperată să mangajă, și îl le voi fi racunos cătoarea tot timpul. M-au sunat să-mi fac o fărta, și m-am făcut treinit de alei, e bina și am se perfect, sigur nu vrea să mai gândești nu. Deci, atat eu răm de disperată să m-am gajez. Deci eu aveam treinit de alei, să o irea v-a dormi o sută, să o ceva de genu, asta. Iar atâle noastră era o apropa 6 ani. Deci, dă poșa o venitor la noastră în sumată. Și, apoi, au început restructurăr, panalizăr, de ce au crescut? De au crescut mult. In 2015, încropație, nu înspre 10 credite și 2.000 de euro restanță la Chiria din București, genina și sorin sau chotărăți să plece la mongă în străinătate. O verișor de aliei care lucranii ochiei pe taxi, ea recomandat o firmă care recruta așa feri. Și, așa, m-am… am deci să venim în angria. Și a fost am nișcare fărta bună. Vindă n-apoi, ași genina crede că toate au început în trădă vărgu criza financiera. Dacă ar fi existat în continuare acel crédit pentru construcție, poate unii mai ingița oratele puteeră mână în concidiu de creșteră a copilului și viați ar fi arătat altfel. Dar pentru a de poși, lipsurile de casa, accelerate de acea criza, deja de 2 generații români încercă să-și găsească să alvarea în străinătate. Pentru că a fără, mâncin mult, reușesc să aibă un trai mai bun de câtea casa. În timp ce unii românii au emigrat pentru că au vrut să exploreze alte culturii sau o căutat oportunită să-nă în carieră, așa cum să-n multă poveși documentate de noi, o categoria de românii a fost forțată să plecedi în cauza să răciei. Ieși un alistel în astânc cu peșcene la spectacol oamenii dreptății. Alaturi de Cozmin bumbuți, documenteză de 6 ani într-urul oată, viețile româniilor plecația mâncândia asporă. Ameșu ați să vorbim despre temele importante care au dus am migrația în mas acetațenilor o românii. Abandonul școlar, mamele minore, violența, s-a răciia, s-o mașul, corrupția și am preferat să discutăm despre vina acelor care au plecații, despre chicul ca sălor pe care le construiezc. Ignorând faptul ca s-a răciia a fost a care agolit satele și micile orașe din România și alăsat pe copii fara părinții. Astăzi, genină și s-o rin făc parte din milionul de românii care au bătut la Ușa Angliei. Un milion din cele 3,1 ale de aspărei, conform celor mai recente date. Plecări care au un cost nevozut. Ști foarte bine, tragedia copilor ramașinurma în căpăriinția o plecă la mâncânitalia sau spaniea. Generații întregi crescute fără părinții, nu mai astea misper o tragedie socială de mare amploare și de mare însemnetate pentru societă te românească despre care nu vorbim în deașios. Și este un impact negativ al acestei transitsi la neoliberalismul de după 809. Și asta fost suinterest, nu doar un metod de supravețurile în conditile acestei desindustrializare de după 809, dar a fost și o formă de mobilitate socială, pentru că mulți au reușit să pună niște bando parte, în străinătate, lo cuind în conditii grele, buncint, buncicrele, adesea discriminatile la lo cu demun că tratăți ca cetățen de rango doi. Dar au reușit să agonisească niște capital, care să le permita o dată, o dată cuntori cere înțar, să îi știi schidă o pensiune sau o cafenea, sau un magazin la colțul străzii. Că mulțe alții, genina și sorină o ajunți la aeroport cu ultimii band. Mi-a fost greu, mă zi o aia să pleg, m-am să mai pleg, m-am fost tamul, gândă ștă că aveam un copil de tran și unul de aproape doi, care rămâne o acasă, am fugit în aeroport și am lăsat plângând în masina. Copii rămâne un bucurești, îngrijam ame geninei. Da, și din ce eu 200 și ceva dăurat, rupi să dăm o vrosuta, crecă păbă bagajă, că am ajunți tărziu și ne-am mai putut să mai lăsăm bagajă le. Dar au fost foarte drogoți cu noi și ne-au permis să le am cabină. Mi-a, probabil că am fii plăcă aș fără bagajă cu ne-au lăsat. In UK, a durat aproape două luni, până și au luat licența de taxi, cu învățat impenți toate străzile din orași din împrejutim. Genina a loa testul cu brio. Ambiție de învăța sute de străduție, a venit tocmai din despairarea că păsta era singura varianta că a să răsbesc. În gății minte, prima zidăm un că era 2-3 aprilie 2015, și am caștiga un răd 20 ceva de lira. A făză strontetificil că evităm banii sau terminară pădăștiul că mangăm la făs fudul de alături și rau în menu o lira 30, sau ceva de genul ăsta. Le-au în moment de așa da seama cu prietarul firmea de taxi că noi nu avem banii. Și ne-a mai dat el, și a zis că n-ai rugă să nu faci, rămâne mici o data, răbandă buncare. A fost extrem de… extrem de bun cu noi. A lăcuit, a propă nou anii în casă a lui. Cu o kirie preferențială. Planul initial era să îptragă un an 2 să îșpletească datorile și să revină România. Dar s-au un dragostit de orășie lăsta cu iz de munte și cu primă o casie când au făcut niște banii în plus. Eu adus și pe copii și pe mama geninii. Și cât au ganit copilul meu cel mic, nu m-am mai conostat. Iar copilul cel vare creda că eu sunt sorma că evităm pe au să mulmai des. După 4 ani de taxi metrie, în 2009 genina s-a engajat în apoi în banking. Păstrânci câte va curse pe taxi. Între timp au mai a quitați și din credite. Cred că m-am simtim în dre' în momentul în care am încep să câștic banii. În momentul în care ne-am adus copii în anglia. În momentul în care am putut să cuii în primă vacanță, pentru că noi ne-am adus vacanță. Acum 2-3 ani am avut primă vacanță. Deci de a fost, a fost, a fost. M-am simtim în dre' când am reușit să bajung la zic. M-am simtim în dre' când am reușit să finalizăm casa. Este o altă problemă emocională de a mea. Deci nu mai loc eu m-a acolo, și probabil nu o să n-am întoarce, nu știa că niciodată, dar nu curând în continuare. Nu greau să-mi adăspar de a. M-am fost vândră când am reușit cu n-am loc casa aici. Da, ea eu zid bine. Au reușit să și apropria ca asta în anglia. Însă, astfel de bucurii și mandria reușitei, vin cu prețul unei munci fără o priere. De exemplu în pandemie, geninei ea venit ideea să transforme pasiunea pentru coptul și ujentru în geopartai. De atunci face torturi la comandă. Ci pe lângă geopul fultai m-am bancă și făcut torturi, de anul trecu genina e și livrător de mâncare. Sorinări și el în geopfulta, mânture de noapte, și unior mai face și livrări. Piu, de zecea nu înceastrăm un stop. Curare, are, accepti, mâncea, 7-7-7. Bună starea din prezent, vine de multe oricu sacrificii din traile agrele, când rateze aniversările copiilor. Mietam o, de sărăci e negruază, să mă ajungi ceodată acolo. Și de aia sunt atât de disparată să mâncesc. Din cauza asta am pierduzilă de naștără, deală lor, am pierdupă treceri. Bă încerc să fiu prezentă păcut posibil, m-am a mea în continuare locueste cu noi și acoperă o parte din livsamea. Mă încerc să rin, mâncesc todă nu apătă tocmai pentru a, după a mează alibăro, pentru ei. Și, momentan în funcționează bine. Eu e uiduc la școală de mineața, e leia, s-a ramai pătrat ce m-am fi de timp, când se poate. Nu, nu sunt o mama bună, așa cum își doresc mama la să fie. Dar în continuare cred că este mai important să bai bostabilitatea financiaro, decât să fiu eu poate ziua lungă ei. Dar să nekinuim, nu dăva dară financiar. Întru că nu am fi copilul cu eu am într-apat, am întânt închiriat în colentina. Ași mă jamă înfarcul tei cu ei. Și răuși să funzători ambulanți de porumbia. E făi plăcea foarte mult porumbul. Și nu aveam de la 5 lei. Nu aveam bani să-i l-am porum. Și atunci să păsă mergem paltă, rutea să m-i vădă. Și nu un dore să mai ajunge a colo. Dacă până acum te întreba dacă să renunțe la casa, n-ar fi fost totul și o soluție, am făcut-o și o l-am moment dat, n-am să te minte. Poate pe exista o variantă prin care s-o vândă și să încecece să recuperezeniște banii. Dar așa acum mă vățat că banii sunt emoțile cu care ea suciezi, sunt slabă și ansele să ei mereu decizilarece sau făr în cărcătura asta emocionale. Și atunci învolbim despre lucru foarte concrete, nevoia este deasinti ca am ceva al meu. Psychologa era lucranteu, nu mi explica puțin genu asta de a tașa ment. De ce nu renunțăm la lucrur pentru că e le chiar dacă ne produc suferința, suferința asta produce loi alitate. Adică eu am stăt așa de mult să sufor pentru casa asta încât eu nu s-re nunți la ea. Și ești-o investitii emocionalată de mare, am depusată de multe fortor, m-am dezredăcinat, atreui să plec din Sara, atreui să mânces mult pentru asta. Nu nu s-re nunța acum la toată povestea asta. Că m-a stăspune și genină. Fui dă, după ceau placa primi chiar ea și au lăsat un înură cire în casa. Ne-am fost foarte spărată și am brus o vând. Sori nu se implico, aici că decizia mea pentru că e să îmi fărtea implicată emocionali și trebuie să-rpă sărpie decizia mea. Eu am fărătă mare în credă rănuamă, niși am angajat un constructor să mai facă nișteam bunătății care a fost și cu banii. Și m-am săpără fără tătaile și am brus o vând la un m-am avut o conversație și am zi nu pot tot. Și nu pot, am sfăritat cea, nu pot ca sa aia. Dacă n-am fint tot, nu știind era foarte rău. Pot să o vând acum. O altă concecința, am un cituri unul stop din groaza de sărăciie, fel încă faptul că ajuns să rătesc momentă cu familia, este izolarea. Costă energie și spațiu mental să făși prieteni noi și să vă întreția cele legături. Da, nu răușesc să creză legături noi. Am… da, vreo două doamne cu care sunt mai apropiată, dar nu pot, nu pot să fac să-mi făprieta noi. Și sunt tot românce, deșnu, să-mi fără în poți să-mi fapt prieteni prin trăle localnici. Nu ne apăra să mă integresc, pentru că mă integresc mă integresc. Dar nu eu nu am timp de ieșit, nu răi, nu am timp de cultivatrelații. Genii, nu tragi pentru vacanțe luxoase sau lucru și scumpe. Nu, nu, nu, nu, nu. Da, nu continuare nu facem nimic special, acolo. În continuare visul meu este bori sa am o zin care se stau de joba la o tarasă. Asta este toceam doresc. In 10 ani, am un cit enorm și s-am vinoveți la fel de mult. Și totuși, cand am întrebat o dacă crede că viața lor ar fi fost mai bună, dacă n-ar fi plecat, mi-a spus că nu. Asta mă sperie și m-am furie. Pentru că perioada asta de strănscureau a impusă de politicieni pe care de simile pasători, ne v-am pinge pe multe la sacrificii ca ale ei. Și eu am aproba violend in cap au zindul pe stream oriul Silvio Fire într-un intervieu la gojira. Ca în continuare continui sa tai tot ce înseamnă ajutoare sociale, continui sa tai tot ce înseamnă educație. Pentru viitorii copii care ce crezi că văg vota? Copii aștia abandonația cum a aștia care se văgăsată școală că nu m-ai unis măcagă buc seșa. Oare ce văg vota în 10 ani? Aia văzut. În pene le pese de usereu de merele a zizdu tema morțităi cu buc sata. Oare ce va vota în 10 ani? Altul lucru care mai demoralizează, ii că guvernancii se facă nu-i văt pe oameni din strada. Pe tine reanxi oși care nu șpermi il chirii, pe sutele de mii care trăiesc în sărăcii extremă, și nici pe oștea camine care suprăvietuim cu sacrificii. Soluții neatin seți a mai enumerat. Ar mai fie și digitalizarea anaf, care ar atrageși o colectare mai eficienta taxelor. Sper exemplu, în 2012-3, doar în 2012-3, statul a pierdut aproximativ 10 milioane de euro din cauza asta. O altă soluție, cu băta e mai lungă, mi s-a spus ca ar fi un partit nou de stângă. Mai le scă riscul să vin extrem adreapta la putere in 2012, e mare. Li psește un partit de stângă. Li psește representarea politica a clasălor populare, adică a majorității sociale din Sarasta. Toate partitele parlamentare existente representă facțion diferite ale clasă de sus, ale clasă capitaliste. Te obișnuit cu vocea lui nou, cu politologul Vladimir Bortson. Din punctul meu de vedere, peste de representă rețeaua de capitaliste autoctonii și rețelele bierocraticie la nivel local ciudățean și național care sunt conectate unele cu altele capitaliste autoctonii care trăesc din contracte costatul care locuest bordurii le-o dată la doi în genu ala de entreprenori. Apoi avem penele care reprezentă alte rețele, similare, dar în alte rejuni au altă centre regionale de putere. Plus, ei sunt tradițional partii ducare reprezentă interesele capitalului străin. Usere s-a iregiat la rândusau în reprezentantul capitalului străin, plus reprezentantul acestei clase cu inenglăză profession în managerial class, ar fi, în română clasă asta de profesionisti, mensleși, manager, corporatisti care lucrează pentru capitalul străin, în mariile centre urbane capocurești, clujie, timisoara, unde usere câștiga e dominant. Și apoi aur care de și vorbește împotriva acestor elită și spune că e departe apoporului și au a menur de rând, și nu știu ce, în pur spirit populist, de fapt, dacă ne uităm din colo de retoric alor, reprezentă anumite secțiuni ale capitalului mic și micilociu românesc, mai le să-mi construcți în horeca care se simte ne reprezentat departiile mainstream. Deși practic, nu avem un partit care se reprezentă interesele oameni lor dără în interesele angeaților, interesele claselor, popular. Poate sunt eu optimist din fire, dar călcar fi foarte rapid la un 5-20 la sotă, în sondaje, dacă sa crea un astfel departit cu visibilitate n-aționale, un partit de masă, nu un grupuleți de zice in care n-au visibilitate. Înainte să-mi acuzzi de nostalție comunista, pentru că vreau un partit de stângă, chier mi-aut. Chiar dacă ne-am treito, știu pofeșt despre dictatura cea usescu. Cineu, numești durii niciodată, cenzura, sarăciiesi, teroare de atunci. Nici teama că vine statu și mi-a agonisea la de viață. Știu că e o realitate pe care mulți nu voruita niciodată. Nici n-ai cum. Știu ce înseamnă trauma sarăciii și nu-mi doresc nici alte generații de femei muarte în propria bai, cu un avor de șuat cum merașul. Mă refer la o reforma statului care să le arate solidaritate și decență ce tățenilor. Un stat care promovează şi ansei gale pentru toți. Nu vreau să gonim companiile, dar vreau mai puțin exploitare și bădjocură în relația cu engageații. Idei de cum să mergem întracolo există. Cu toate astea, de curând, presidii intelea ce rut în două rânduri mediului privat să vină el cu proponere de legi. Gata-Scris-e. Nici acepevește România, în primă vreau să salut încă o data mediul privat, care a zinut și a dezvoltat în România toția așestea, de multe ori în potriva sau în ciudă politiciilor statul. Și atunci vă încurajez să veniz nu nevoastră cu politici gata-Scris-e și cu puncte de vedere gata-făcută, gata să fie implementate. Acolo unde în moment normal statu a te vise o facă. M-ești dori un partei cinstit, destanga. Tocul mai pentru că m-am doiesc că bună sterea noastră e prioritatea companilor. Pentru că eu ună prefer în stat cu sisteme de sănătate în vățămân și justiție solide și gratuite, nu șubrezite de incompetență corrupție și privatizări. Trebuieți că împate multe lucruri pentru a recuștii gancre de reoamenilor în servicele publice. Dar e nevoie de service publice. Faptul că ai o rana nu s-a cătresc să automasă tai brațul. Să nu confundăm zgăriătura cu cangrenă. Or la noi se folosește această slăbiciune sau deficientă a servicele ori publice existente ca justificare pentru eliminarelor completă, pentru privatizarelor. Pe când nu trebuie să facem astărabătoar să le facem mai bune decât sunt. Și să ne uităm în afară, cum sectoarele publice un sănătate în educatie în transporturi. În transportul public și așa mai departe sunt operate și cu succes și eficient și oferă că service de calitate. Pese de e unul dintre partii de le care a deținut cel mai mult puterea în ultimitre și ingean. Nominalie de stânga, deci mai noua de cisc că nu vrea progresism în statut. Dar e cineva acolo cu care am vrut să vorbesc, pentru că a înzimțit că mi-ar clarifică ani știe gânduri. Victoria stoiciu este în atoare pese de din 2014. Înaintea făcut parte din societatea civilă timp de peste 20 ani. 77 dintre ei a petrecut în rol de coordonatoare de programe, la Friedrich Ebert Stiftung, organizație care promovează democratia, statul de drept și justiția socială. Fes, pescurt, e și una dintre organizații le care calculează acel coșminim de compărături pentru un trai decent dacă ziminte. Adică un și pe mi-i 370 de lei pentru o familia cu 2 copii și 4 322 de lei pentru singură persoana. În cadrul pese de, victoria e și presidind acomiților pentru drepturile omului, muncă și învățământ. Așa că am visitat-o la senat cu tocă echipamentul pe 3 kg. Spui la rălărt, iar să stric a ceva și am vorbit amându-o la acela și micropon. Oamenilor nu le plac politicieni și probabil o să înspune și mi-a asta giute cândune. Totuși, de ce e considerat că din politic, poți face mai multe schimbare, făță de parcursul de pânatunci? De ce am ales eu această cală, după apropie 20 de ani de societate civilă, de activism, de media, pentru că al o moment dat am simtit că mi-am epuizat că activistă instrumentele și miz la cele pe care le aveam la dispositia. Am făcut studi, pe care l-am plansat în conferință, în desbat. Am făcut, am scris, ne numărat articole de presă în care, sigur, la început când am început să scriu cu apropie 20 de ani urma, de fiecare data când scrieam un artică la avem o sensatia l-am zis o acum. Ea să vezi ce s-a întâmplă. După 20 de ani vezi că zici există niște reacții de anul s-a întâmplă nimic. Și am simtit nevoia să nu mai fiu eu cea care estrigă de partea cel al tabaricadei, celor care sunt la butoane. Hei, faceti ceva, uitați ce este de făcut, asta este direcția să fiu eu la butoane și să fiu eu cea care faci ceva. Tocul mai pentru că știe realitate de la fieru ierbii și ien discuții care pot schimba ceva realmente pentru oamenii, am întrebat-o și dacă politicii iniții în cont de realitate emociona la oameniloratunși când eu decizii. Mult prea puțin nimeni nu se gândăște că oamenii ei vulnerabila și suflet și probleme și la să că în general cred că suferim de olipsa de empatie la nivelul politiciilor publice. Și ne gândim că dacă o n-am supravețiește cu 2015 de lei, e să am necămergeșa așa, o sigur că merge așa așa, dar asta vine cu niște probleme psichologice, nu înapărat boli. Cu o stare de stress, de anxietate, de unor chiar de depresie, foarte mare pe care din nou și pe această acest acastat șuam sau adresam, pentru că știi foarte bine avem un numar de puncte de contate dacă trecasa naționale pentru și dințele de psichoterapia, dar că la mare majoritatea servicilor medicale este insuficient pentru acoperii nevoile reale. Ale înspeciale aletinerilor, pentru că la ei există și o propensiune mai mare de adresa și o incidență mai marea probleme lorlegate de anxietate. Eu mă voi discurc acum va, precaritatea m-am pinge în să tot mai departe de ce vreau de fapt să fac. În tronan, probabil voi ajungi paradoxal într-o corporație, pentru că închiei a nu-asta de dor mai s-a racat decât la mânce pute, împragul de a face un nou credit sau o refinanzare care să m-a ajute să mă discurcă. M-a elest că nu sunt responsabila financiera doar de mine, dar alții nu au opțiune asta. M-am încești pe minimul pe economie, la una din trecele mai prosperie și puțin reglementate corporații din Sarah. Și, când zic, m-a refer la toți ceilalți oamenie, ale căroropțion sunt restrânsie, la mânși, grele, e puizante. M-a tu și-mea din Spaniia, pe care de 20 de ani, o vă doar în apeluri vide, o pe o ațap, nu o duce cumul mai bine. Când am început pute chestul, l-am imaginam că pe parcurs o să găsesc ceva, o soluție sau speranță pe care să le odau și lor și îți odau și ție, în schimb m-am descoperit multe lipse de responsabilitate, voință și trasparență. Din partea celor care eri trebuie să e bagrijă de bună starea noastră. V-a mai durat mult până să vedem o schimbarea reală, cel puțin, până vor face politicieni. De-a să vorbesc că cu noi, pensile su-tuturor, asta ar putea să o facă de mâine. Să și-a rat în grigiorarea și să recunoască că românia o duce rău. Că vina, că suntem prea Sarah, aci ca să trei imi decent, le aparține. Arfima ca arunseam de respect pentru un mari de un ameni care se discurge cum pot, ca și nu au de ales. De când e mai liniștită și financii ar și mental, genin avreasă de ană pui. Ajuta cu baniu, școală din tele orman, unde directoare eu prietă în adină două leșcență. Nu am văut că este foarte o fumoase, am oferit giósdane, prechizită, instrumentăm muzicale, şahuri, pe care le-au înpartit cu altă și cu ală din zonă. Nu știu, le-am trimisc cărți de ai și bai, ne-am prăună cu nasa copilor mei, eu băcador de crăciună. Acum dantei unii am făcut opița partii care a fost sănzațională, pentru toți copii. Dar mi se pare mare realizare, știi să faci opița partii pentru a 178 de copii, ne, mare lucru. Și sigur nu pot să fac eu asta, am ajută oamenii care vom doneze tot timpul, sunt oameni care, d-am doneze la fie care esti vigare, d-am trimit bai. Și sunt area, răconoscătoare, ai ca un ori mă gândaz-mă, de ce-am făcut eu să-mi merit? Asta. Și eu ne-au vând încrederean mina mi-i să pare straniu ca, al ce oamenii să ai bata încrederean mina. La apropie 5 luni de că n-am vorbii prima data, am revenit la geni, n-as întreb ce faci. Asta ai cred că era de la mine, ma ui? Ah, da, acum ta ui, da, tu ma ui? Da, da, da, da, te ui, tu e o perfecta. În spuseste deja prime s-ajică lucrurile sau mai schimă pentru ia. În continuare lucrezi de la banca, faci de tortur și se mai ocupă de livrări de mancare, la tort de sărin. Însă nu mai face la fel de multe ture, pentru că anceput să pe treacă mai mult timp acasă cu copii și cu ia însești. Am fost succesionat de în templării și conversații și măsajă, paramul focus o reflectezi și sau vreau sau puncep tarapie. Și m-a ajutat și faptul că am încep să pitesc să studiezi, despre stilul de data și am ment, ca este care nu mă interesam, nu știam ce înseamnă, asta. Am încep să mă înțeleleg, foarte am mulți, să înțeleleg de ce am reacționat într-un înmit fel, într-un în momental viețimale, am încep să înțeleleg și pe cei din jurul meu. În spus că nici izolare nu se mai simte la fel de grea. Păi, da, a fost să schimbarea din am într-o, da, pentru că eu era înplocat într-un în moment din trăcutul meu. În care îmi fost resbinsă din toată poțiile și bun că mai căutam validarea acelor oamenii, care evident că nu vine. La momentul în care m-am validat eu pe mine, m-am nevoie de validarea din exterior. Și am ajut în se străția în care am construit eu. Mesele, construiți eu mesele și oamenii să bucură să misală ture. Îmi prăună cu socul meu organizamă, patreceră, dar velion care se pare să fie destul de amare, pare amare succes. Sunt deja nu înțați rostă de participanție. Deci chiar construiți cumasa. Dar poate cel mai important, se uite cum mai multă blândețe la cine-i era acum 10-15 pe el. Păi, am scăpadă, suntem întântu de vinovăția complet. Sicur, sunt de ce zi păcală regret în să nu mai pot timbat recutul, pot timbat doar viitorul. Dar am scăpadă, suntem întântu de vinovăția. Teace, mară realizare. Și asta e, da, probabil că am ajut în sunt în momental vieții în care pot să. Face, de past. Nu știu cum să o zic, știu să o privă știi de ce ziile și urmările de ce zilor tale în față și să faci pachă cu el apună la urmă. De e de la capăt, poata. In episodul următor, te au cum mine la arat, ca să vezi cum arată perioada asta, pentru o tânără care are două geoburi și nu șpermite o cafea noras. Pot că sunt prea asta rachie produs de mediador cu sustinerea ricordă. Ana Maria Ceubanui e ditor de montaj. Cristian Lupša este ditor. Colana son o reaparțineului Mihai Pervan. Oana Barbonie ha creat identitatea visual. Nicoleta arădecină și Carla Lunguzi, ne-a organizat și găsidri surse. Eu sunt de Andrei Avulcu, reporterul și gaza prea s-a rach. Pot că sol n-ar fi existat fără un mulțime de al scolaborator și prieten, e găsăși pe toți să-i prea s-a rach un troo. Mulțumir fără număr și sutelor de oamen care ne-au povestit experiențelilor cu banii. O poți face și tu, găsășiște un link către formula ar pe instagramul nostru. Dă-ne și un fal o ca să știi ce o armează. Și dacă vrei să ne susțisa mai spune împoveșt ca asta, găsășiște un link de susținere pe prea s-a rach punctului. Tu ști în ce anafos construit blocul în care locu este. Ai un roc sac de urgență în caz de cu tremur, un loc de întâlnire cu familiea sau prietenii. A scultă se iz, în documentar avutio despre vânne laabilitățile bucurești lui, în care zi un alistul din investigația îndrei popovicii în cercă să aflie cât de pregătiți suntem pentru următorul mare cu tremur. El găsăși pe spoti fai și toate cele la alte aplicații de podcasting. Nesearea de 4.1977, este 30 de clătir să aprobuști în bucurești. 1.5 de oamenea umurit în urmăunii cu tremur de magnitudine 7.2, care adurat sub 1 minute. În momentul ăla început cu tremur și îl ma chie mată, din ori pe de găi cu tremur și de sus un fac arm, un scandale norum, care se auzea o pargetași, le cum se tăsa o cădea unul este altuși, facea pac, pac, păr toate unul le peste altele. Și m-a disferi la morge să o găsit, se o caut pe matușa, ne-am putut să era un cap că o mână pe urmăle, era. Ceea găsit. Ador patrul un dupe, nicolai ce au șesco, au ordonați istarea consolidăriilor, clădiriile au rămas în paragina, de atunci nimeni nu le-am arăparat. E o notă de plata pentru toate esităriile, pentru toate minciunile, pentru toate povestile care ni se spun și pe care ni le spune. Iar combinevalva de riselismi ca aceste povesti de obicei ne sunt necessare pentru că nu e așa trebuie să dormim în casere noastre de sate vulnerabil. Toate estimările spun același lucru, următorul cu tremur, va fi și mai devastator. Skitalele, stațile de pompierii, școlile, birourile, instituțile publice, și mai ales noi, trei imi într-un oraj vulnerabil. Un oraj, care au etat să se pregătească pentru la mare. La fiecare și a se rune adresam un memoriu, inesului sănătății și îi spunem despre situația cu care ne confrontăm aici că vă încădăra să poți întâmplau la primul cu tremursa, rămpiele de lumea nemătărialii. Există o lip să se magnificativă de persoana, și asta înseamnă impact pe intervenții, impact pe numărulor, impact pe capacitate de reactere. În următoarele săptămâni, pâncerca să aflu, cât de pregătiți este bucureștul pentru un cu tremur puternic ca cel din 7-7. Și mai ales ce face statul, ce nu face și ce mai putem face noi, ca seate numă efectele. Ducă să-n înconștientă, Română aici fixă înconștientă, înconștientă, cred. Ceal ce v-as fac? Sunt înmătrec că fiecare ziștucă fădirea, stare bulină, știu că dacă vedea cum am un cu tremurăr o să pice, mă gănesc doar, îți perso în fioa ca să la cu vine. O să-mără foarte mânți oamenii într-o să deia ici, într-o să vie foarte cu ret. O să-mără în modăre în grozitare. Si cineva o să fie responsabie? O să încerc ne-am pregătit pentru a și a ceva niciodat, cine zicei că îi pregătit mint. Să exemplu, l-a găzat întâmplă ceva acum acum, acum, cum să nu este mai ce, cu ce stă mai pregătiți. Cuni mică. Dacă se tinde ce l-a atât, cu ce se tățit de păreți, e tărăge la cilul de susțin, sucrăți că pe de mari de scăp cu viță. Sunt Andrei Popoviciu, iar pentru știană nouă, cu spre șinul fundatii comunitare București, și al fundatii FrenzforFrenz, o să-este seizm. Un podcast de spre memorie, pericol, lipse de acțione și soluții. În curând, clipoția sculta, pe toate platformă de podcast și pe știană nouă punk tro.